Interviu cu Gili Mocanu_artist
Liste Noire: Hai sa incepem cu ultima ta expozitie “GM” la Fabrica (curator Liviana Dan), un spatiu de expunere alternativ nou aparut pe scena de arta din Bucuresti. Ce rol a jucat decorul dezafectat de acolo in alegerea lucrarilor? Intreb pentru ca multe panze par sa fi fost facute special pentru acest decor.
Gili Mocanu: Din primele discutii cu Liviana Dan, curatorul expozitiei, s-a limpezit faptul ca vrem un spatiu cit se poate de particular. Si la propriu si la figurat. Imposibil de gasit in Bucuresti un astfel de spatiu timp de luni de zile. Astfel ca salile neatinse ale Fabricii (foste producatoare de ciorapi) au fost o sansa unica. Doua spatii uriase, trecind dintr-unul in celalalt, simetrice, cu tavane traversate de luminatoare, (cu graffiti si o gramada de interventii intimplatoare, zgirieturi, cabluri si tevi, etc.) ne-au stimulat sa derulam acest proiect. In plus, faptul ca acolo nu au mai avut loc evenimente artistice a facut sa ne placa definitiv.
LN: Cat de mult tii cont in pregatirea unei expozitii de spatiul (contextul) in care expui?vezi tot articolul
GM: Spatiul este hotaritor pentru ca o expunere sa fie expozitie. Spatiul potenteaza mesajul lucrarilor sau il ingroapa. Distanta de vedere si naratiunea citirii expozitiei fac din spatiu o coordonata importanta pentru obtinerea efectului dorit, asta e clar.
Dar spatiile depind si de o anume morala a locului, in momentul in care acestea sint declarate ca fiind zonele de interes pentru trairea emotiei artistice. Muzeele, galeriile si inclusiv spatiile neconventionale sint acum conventionale. De aceea, la un moment dat devine chiar desuet sa mai cauti spatii neconventionale.
Cel de la Fabrica, in schimb, pentru Bucuresti a fost o exceptie si un noroc.
LN: Pentru ca tot am adus vorba de spatii, cum arata atelierul tau? Cat de organizat sau dezorganizat este? Eu vad spatiul fizic in care se produc lucrarile ca pe o metafora a spatiului pe care un artist il aloca in minte lucrarilor lui.
GM: N-am sevalet.
LN: Te sperie o foaie alba?
GM: Ma sperie una pe care s-au lasat urme.
LN: Nu am putut sa nu remarc de-a lungul timpului ca esti atras de doua perspective, una cea a obiectelor tridimensionale fortate sa existe in spatii bidimensionale, si cealalta , a peisajelor clasice cu textura dramatica impresionista. Este o bipolaritate evidenta, un capat rece, curat, minimalist si altul expresionist, psihologic, emotiv. Carui taram ii aloci mai mult timp ?
GM: Jocul este putin mai complex deoarece mai exista inca doua zone deja clarificate si stabilite. O imagistica de simboluri executate gestualist-stropit avind conotatii de embleme, si o alta, litere sau cuvinte (lihhil-hillih, CO- consoana si vocala, etc) privite ca notiuni si intelese ca sunet. Toate aceste orchestrate pe suportul picturii. In acest fel expozitia, tema, pretinde cuprinderea in acest evantai de patru aparent diferite abordari, ca maniera tehnica dar si ca subiect. Tipul de imagistica in nota clasica a peisajelor tip plain air, rasaritul-apus de soare deasupra orizontului marii ca imagine de baza avanseaza alternativ catre notiuni.
Nu exista subordonare intre tehnica si subiect. Ele sint egale. Practic, pe masura ce se inainteaza in zona notionala, efectele de plasticitate explicita dispar. Ele decurg de atunci mai departe din necesitatea constructiei compozitionale.
LN: Pictezi obiecte. Lucruri neinsufletite. Cat de mult din ceea ce faci tu isi are radacinele in natura moarta clasica?
GM: Doua roti dintate pot fi o natura statica a timpurilor noastre. Dar aici pictarea e subordonata mai degraba termenului de executie, lipsindu-i acea emotie a gestului cu care era mingaiata natura statica clasica.
LN: Multe din lucrarile tale sunt realizate in tandem. Ceea ce incepe intr-un tablou se continua in celalalt. Dar nu mai mult de doua sau de trei episoade. Serialitatea a fost un subiect analizat pe toate partile de catre conceptualisti. Cum de nu faci un serial mai mare?
GM: De cele mai multe ori subiectul nu este o destainuire personala. Procesul de creatie, obtinerea ideii si executia acesteia reprezinta de fapt interesul de prim rang.
In cazul serialitatii, aceasta este numai o aparenta. Lucrarile care par serii sunt de fapt duble, diferiti fiind inevitabil factorii telurici (tremurul omenesc al miinii sau gravitatia care intinde vopseaua pe verticala) sau diferenta temperaturii cromatice in cazul altora care pastreaza in dublu ideea de baza constanta.
LN: Multe din obiectele pe care le desenezi par realizate de o masina. A face ceva manual in tehnica industriala este o perspectiva postmoderna. Cum au influenat noile tehnologii pictura secolului nostru?
GM: Toleranta la imaginea executata tehnic a permis dezvoltarea ideilor in imagini care nu mai sint citite ca abstracte si se trece cu usurinta de cramponarea formala. Privitorul se duce acum mai usor la mesaj, acesta fiind redat in termeni limpeziti tehnic. De aceea lucrarile mele cu aspect tehnic sint practic limpeziri, epurari, denaturind astfel scopurile conventionale ale picturii. Aceasta fiind si miza.
LN: Dar xeroxul? (Ma refer la tusa personala a artistului care a scazut oarecum din importanta).
GM: Una din chestii. Te joci cu ce-ti vine la mina pentru a obtine un anume efect care sa te poata lamuri si lumina in primul rind pe tine. Tusa artistului tine mai mult de procesul de executie in care artistul isi face gimnastica.
LN: In 2005 ti-a aparut la Ed. Pontica un volum de poeme intitulat Sport. Exista vreo legatura indirecta intre cuvant (intelect) si culoare (emotie)?
GM: Poti simplifica la un moment dat lucrurile la fond si linii. Cuvintele sint mai apropiate de linii dar au un fond al lor.
LN: Ce-ti starneste curiozitatea?
GM: Moartea.
LN: O intrebare clasica: in jurul caror artisti/muzicieni/entitati creatoare ai vrea sa-ti cheltui cateva zile din viata?
GM: Vreau sa-i vad pe cei care au pictat Altamira.
…………………………………………………….
http://gili-mocanu.blogspot.com/
http://www.fabrica-club.ro/blog/index.html
http://www.hartgallery.ro/
…………………………………………………….
Bereta, 2005 (acrilic pe panza 50x80cm) courtesy of H'art gallery
Carte, 2005 (acrilic pe panza 45x60cm) courtesy of H'art gallery
Capat , 2007 (acrilic pe panza 150x200cm) courtesy of H'art gallery
Capat , 2007 (acrilic pe panza 150x200cm) courtesy of H'art gallery
Capat , 2006 (acrilic pe panza 130x160cm) courtesy of H'art gallery
Fara titlu, 2007 (acrilic pe panza 60x80cm) courtesy of H'art gallery
Fara titlu, 2007 (acrilic pe panza 60x80cm) courtesy of H'art gallery
Jumatate zvastica , 2007 (acrilic pe panza 80x100cm) courtesy of H'art gallery
Jumatate zvastica, 2007 (acrilic pe panza 80x100cm) courtesy of H'art gallery
I grec, 2005 (acrilic pe panza 80x50cm) courtesy of H'art gallery
GM, la Fabrica
GM, la Fabrica
GM, la Fabrica
GM, la Fabrica
Templu Industrial, 2007 (acrilic pe panza 110x130cm) courtesy of H'art gallery
Templu Industrial, 2007 (acrilic pe panza 120x130cm) courtesy of H'art gallery
RSS Feed